În urmă cu o săptămână, joi, 24 martie 2016, Amfiteatrul de Geografie ”George Vâlsan” a găzduit o foarte interesantă prezentare, susținută de domnul conf. univ. dr. Alexandru Imbroane, intitulată ”De la explorarea Cosmosului la călătoriile spațiale”.
Într-o sală mai plină decât de obicei, domnul conferențiar a prezentat, la început, felul în care au evoluat rachetele, de la primele încercări (din secolul al XIX-lea) de a se imagina o rachetă până în zilele noastre. Un accent deosebit a fost pus pe contribuțiile celor care au făcut muncă de pionierat în acest domeniu, Hermann Oberth (născut la Sibiu și doctorand, apoi doctor în fizică al Universității clujene) și Wernher von Braun.
Perioada de după cel de-al doilea război mondial s-a caracterizat printr-o ”cursă” în doi (SUA și URSS) pentru cucerirea spațiului cosmic. Domnul conferențiar a insistat cu precădere asupra programului american de explorare a spațiului cosmic, și a amintit de primele aselenizări și de problemele cu care s-a confruntat programul Apollo.
Discuția s-a purtat apoi în contextul ultimelor declarații, inclusiv ale președintelui Barack Obama, cu privire la următoarea destinație: Marte, care ar trebui atinsă în deceniul anilor 2030. Par însă să existe numeroase obstacole în calea acestui deziderat. În primul rând, tehnologia actuală ar face ca o astfel de călătorie să dureze între 9 luni și 1 an și jumătate (doar dus). O astfel de durată implică și cantități uriașe de mâncare și lichide care ar trebui să fie transportate. Doar acestea ar costa undeva la 1 miliard de dolari, după estimările actuale, pentru un echipaj de câteva persoane.
O altă problemă par să fie radiațiile cosmice. Actualele costume spațiale protejează doar pentru circa 40 de zile - oare ar fi posibil un avans atât de important în tehnologia de realizare a unor costume spațiale mai rezistente astfel încât radiațiile să nu-i mai afecteze pe cosmonauți?
Oricum, ei ar fi foarte afectați de starea de imponderabilitate. După o anumită perioadă, imponderabilitatea crează probleme fiziologice deosebite. Cosmonauții care au stat multă vreme la gravitație zero (maxim câteva luni) au acuzat probleme dintre cele mai grave iar perioadele de recuperare sunt lungi.
În fine, o altă problemă ar fi aterizarea pe Marte, care nu se poate face ca pe Lună, având în vedere gravitația de pe această planetă. De asemenea, ar trebui gândită perioada în care cosmonauții ar sta efectiv pe Marte și felul în care ei ar putea supraviețui și întoarce pe Terra.
La toate aceste întrebări ar fi necesare răspunsuri, care sunt însă foarte greu de dat în circumstanțele actuale. Tehnologia avansează, într-adevăr, dar nu neapărat în direcțiile pe care le putem anticipa. Și, în fond, întrebarea legitimă ar fi: ce anume să facem pe Marte? Resursele necesare unei astfel de călătorii sunt imense iar rezultatele nu pot fi spectaculoase deoarece Marte a fost deja explorată de diferite misiuni, prin intermediul roboților, chiar și în ultimul deceniu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu