Simboluri şi superlative la New York (partea I)

Pentru Asociaţia Culturală, Ecologică şi Sportivă AMEFA, anul 2016 a debutat cu o conferinţă deosebit de interesantă, intitulată "Simboluri şi superlative la New York (partea I)", susţinută de domnul conferenţiar univ. dr. Florin Moldovan, foarte bun cunoscător al acestui oraş, în data de 7 ianuarie, de la ora 18, în Amfiteatrul de Geografie "George Vâlsan".

 Fig. 1. Oraşul New York - imagine satelitară

Începutul prezentării a fost consacrat câtorva aspecte privind Geografia oraşului New York (New York City, pentru cetăţenii SUA). Astfel, s-a subliniat aşezarea geografică deosebit de favorabilă, pe ţărmul Oceanului Atlantic, într-o zonă propice dezvoltării activităţilor portuare (New York and New Jersey Harbor Estuary). De fapt, 4 din cele 5 boroughs (unităţi administrative) care formează oraşul New York sunt situate pe insule: Queens şi Brooklyn pe Long Island, Staten Island şi Manhattan pe insulele omonime, doar The Bronx fiind localizată pe continentul propriu-zis. În acelaşi timp, în imediata apropiere a Manhattan-ului se găsesc câteva insule mai puţin extinse, dar care au avut un rol foarte important în istoria New York-lui: Liberty (fostă Bedloe’s) Island, Ellis Island, Governor Island, Roosevelt Island.

 Fig. 2. New York - vedere panoramică dinspre SV

Poziţia geografică a oraşului (41⁰ lat. N, 74⁰ long. E) îi conferă acestuia un climat temperat de ţărm estic, fără influenţe musonice (după Alisov), respectiv de tip Cfa (după clasificarea lui Köppen). Climatul este relativ blând (temperatura medie anuală este de 12,4 ⁰C) şi umed (cantitatea medie anuală de precipitaţii atinge 1071 mm). Totuşi, climatul are şi inconveniente, concretizate prin mai multe fenomene meteorologice periculoase, care depind de anotimp: viscole (blizzards), ploi care îngheaţă (freezing rains), uragane (hurricanes), tornade şi trombe marine, perioade estivale foarte calde şi, mai ales, foarte umede.

 Fig. 3. New York - climogramă

Populaţia New York-ului a atins, în anul 2014, 8.500.000 de locuitori pentru oraşul propriu-zis (locul 1 în SUA şi locul 21 în lume), respectiv 20.100.000 de locuitori pentru aria metropolitană (locul 1 în SUA şi locul 11 pe Glob). Ca număr de locuitori, cel mai populat este Brooklyn-ul (2.625.000 locuitori), dar densitatea medie cea mai mare se întâlneşte în Manhattan (27.673 loc./km²).

 Fig. 4. Unităţile administrative ale oraşului New York

Fig. 5. Manhattan - vedere aeriană

În continuare, au fost menţionate, foarte pe scurt, câteva episoade mai importante din Istoria oraşului New York. Astfel, în anul 1625, olandezii stabilesc în Manhattan primul punct comercial permanent, iar în anul 1626 olandezul Peter Minuit cumpără Manhattan–ul de la indienii băştinaşi (cu obiecte estimate ulterior la valoarea de 24 $), aşezarea primind numele de New Amsterdam. În anul 1664, olandezii sunt obligaţi să cedeze oraşul englezilor, astfel că  numele lui se schimbă, definitiv, în New York. La data de 4 iulie 1776 apare Declaraţia de Independenţă a celor 13 foste colonii britanice care urmau să constituie SUA, iar în 1785 New York-ul devine prima capitală a noului stat, păstrându-şi această funcţie până în anul 1790.

 Fig. 6. Lower Manhattan

Fig. 7. Lower Manhattan (din alt unghi)

Fig. 8. Statuia Libertăţii

Partea principală a expunerii este cea reprezentată de însuşi titlul comunicării: Simboluri şi superlative la New York. În acest context, au fost abordate mai multe  aspecte: Statuia Libertăţii, care reprezintă un simbol nu numai pentru SUA, ci şi pentru întreaga umanitate; zgârie-norii (sky-scrapers); infrastructura de transport (metroul, feribotul Manhattan-Staten Island, trenurile PATH – Porth Authority Trans-Hudson Corporation; cele două mari gări din New York (Penn Station şi Grand Central Terminal). 

 Fig. 9. Woolworth Building

În fiecare dintre aceste obiective se pot regăsi cu uşurinţă caracteristici care să justifice calificativul de simbol sau cel de superlativ. Probabil că aspectele cele mai spectaculoase se referă la zgârie-nori, cei care dau nota atât de specifică pentru New York. În apariţia acestor uriaşi au fost separate două perioade: cea de la începutul secolului 20 şi până la începutul anilor ’30, respectiv cea care se extinde de la începutul anilor ’60 şi până astăzi. În prima periaodă au fost construite mai multe clădiri emblematice: Woolworth Building (terminată în anul 1913, având o înălţime de 241 m, valoare cu care a deţinut locul 1 pe Glob până în anul 1931), Chrysler Building (1930, prima clădire din lume cu o înălţime de peste 1000 ft, respectiv 305 m), inegalabilul Empire State Building (construcţie terminată în anul 1931, prima clădire din lume cu peste 100 de etaje şi având o înălţime de 381 m până la acoperiş, respectiv de 443 m dacă se adaugă turnul cu antena, ea fiind astfel cea mai înaltă clădire de pe Glob între anii 1931-1972). 

Fig. 10. Chrysler Building

Fig. 11. Empire State Building

Cea de-a doua perioadă este reprezentată, printre multe altele, de: Turnurile Gemene (WTC-1 şi WTC-2), terminate în 1972, respectiv în 1973, dar distruse în urma atacului terorist din 11.09.2001; One World Trade Center, construit în imediata apropiere a fostelor Turnuri Gemene, deschis beneficiarilor şi publicului în 2014 şi care, cu cei  541 m (adică 1776 ft), este cea mai înaltă clădire din New York şi din Emisfera Vestică; 432 Park Avenue Building, construcţie fără antenă, care atinge 425,5 m, fiind astfel cea mai înaltă clădire rezidenţială din lume ş.a. Statisticile spun că, în prezent, în New York există 125 de zgârie-nori cu înălţimea minimă de 183 m (600 ft), dintre care 111 sunt terminaţi, iar 14 sunt în construcţie.

 Fig. 12. Memorial Plaza din World Trade Center

Fig. 13. One World Trade Center

 Fig. 14. Empire State Building şi 432 Park Avenue văzute din One WTC

Fig. 15. Vedere spre NE din One World Trade Center

Fig. 16. Intrare într-o staţie de metrou

Fig. 17. Gara Grand Central Terminal

Fig. 18. Feribotul gratuit dintre Manhattan şi Staten Island, trecând pe lângă Statuia Libertăţii

În finalul expunerii a fost prezentat un adevărat miracol din domeniul aviaţiei civile, respectiv cazul cursei US Airways 1549, de la aeroportul La Guardia (New York) la Charlotte (Carolina de Nord), când pilotul avionului de tip Airbus 320 a fost obligat să „amerizeze” pe Hudson River la câteva minute de la decolare, deoarece ambele reactoare ale aparatului s-au blocat în urma impactului cu un cârd de gâşte canadiene. Este absolut uimitor faptul că toţi cei 150 de pasageri şi cei 5 membri ai echipajului (comandant Chesley B. Sullenberger) au scăpat cu viaţă din această terbilă întâmplare.

 Fig. 19. Miracolul de pe Hudson River: ruta urmată de avion

Fig. 20. Miracolul de pe Hudson River: amerizare reuşită

Fiecare dintre aspectele menţionate mai sus a fost ilustrat cu imagini, câteva dintre acestea fiind ataşate acestui text (sursa imaginilor: arhiva personală a autorului prezentării şi reţeaua Internet).

Partea a doua a expunerii despre New York va fi prezentată în cursul semestrului II al anului universitar 2015-2016, probabil în a doua jumătate a lunii aprilie 2016.

Conf. univ. dr. Florin Moldovan