La mulți ani 2017!

Asociația Culturală, Ecologică și Sportivă AMEFA urează tuturor membrilor și simpatizanților să aibă parte de un an nou 2017 cu sănătate și împliniri pe toate planurile!

La Mulți Ani!

Fascinanta China. De pe Marele Zid pe Acoperișul Lumii

Ultima conferință din acest an a fost susținută în Amfiteatrul de Geografie ”George Vâlsan” miercuri, 14 decembrie, de la ora 18, fiind dedicată (din nou) Chinei, oarecum în continuarea celei din urmă cu o lună, care a avut drept subiect principal capitala Beijing și unele realități ale Chinei contemporane, și a atins mai mult în treacăt subiectul Marelui Zid Chinezesc, din care o anumită porțiune este la mică distanță de Beijing.

 Marele Zid Chinezesc în sectorul Badaling. Foto: Raularian Rusu

De data aceasta, prezentarea s-a axat pe Marele Zid Chinezesc și pe excursia organizată în Tibet, ”Acoperișul Lumii”, de către o parte a delegației clujene care a participat la Congresul Uniunii Internaționale de Geografie de la Beijing. A prezentat domnul conferențiar universitar dr. Vasile Zotic, iar informația a fost atât de bogată încât s-au depășit cele 2 ore obișnuite; interesul a fost însă pe măsură. În sală au fost prezenți și alți membri ai delegației care au fost în Tibet - domnișoara șef lucrări dr. Diana Alexandru, domnul prof. univ. dr. Ștefan Dezsi, doamna Liliana Matei, sau dintre cei care au fost pe Marele Zid - precum șef lucrări dr. Simona Mălăescu sau conf. univ. dr. Raularian Rusu.

 Marele Zid Chinezesc în sectorul Badaling - în apropierea stației superioare a telecabinei. Foto: Raularian Rusu

Domnul conferențiar Vasile Zotic s-a concentrat la început asupra unor informații de natură istorică și arhitectonică cu privire la Marele Zid Chinezesc, a localizării geografice a diferitelor sectoare de zid, pentru ca apoi să prezinte excursia realizată împreună cu ceilalți clujeni în sectorul Badaling din apropiere de Beijing, la 10 ani distanță de la prima sa experiență în China (situație similară cu cea a domnului prof. univ. dr. Vasile Surd). Perioada aleasă (august) și ziua (duminică) au făcut ca aglomerația să fie maximă. Întrucât nu s-au mai găsit bilete la tren, a fost preferat autobuzul ca mijloc de transport, și la dus și la întors, toată experiența (cu urcat pe o parte și coborât prin altă parte) durând în jur de 3 ore, după ce s-a pierdut timp și la intrare, inclusiv din cauza cozilor la bilete. Trebuie menționat că s-a urcat și s-a coborât pe jos, traseul fiind de o anumită dificultate, mai ales pentru cei mai în vârstă; situația a fost agravată de căldura specifică unei zile toride de vară. În acest sector există însă posbilitatea de a urca cu telecabina, iar la coborâre, pe lângă telecabină, există și un fel de ”bob” pe roți, care coboară pe un fel de tobogan pe șine.

Marele Zid Chinezesc în sectorul Badaling - turnul cel mai înalt, de unde începe coborârea. Foto: Raularian Rusu

Experiența tibetană a fost una mult mai vastă, fapt transpus și prin numărul impresionant de fotografii prezentate. Pentru o mai bună cunoaștere a Chinei, transportul din Beijing la Lhasa s-a efectuat cu trenul; călătoria a durat aproximativ 2 zile la dus și tot atât la întors! O bună parte din fotografii au fost de pe traseul dintre Beijing și Lhasa, care au inclus și o oprire de câteva ore la Xining, traversarea Fluviului Galben (Huanghe), a Marelui Podiș de Loess și apoi a Munților Transhimalaya, ramura nordică a Munților Himalaya, peste care calea ferată trece la 5072 m, înainte de a ajunge la Lhasa!

În Lhasa, grupul, din care a făcut parte și domnul conferențiar Zotic, a avut la dispoziție doar o zi și jumătate pentru a vizita principalele obiective turistice din acest oraș, a cărui funcție preponderent turistică este foarte evidentă. Însoțiți de un ghid (care este obligatoriu), ei au vizitat palatul Potala, principala atracție turistică, au făcut un tur al centrului istoric, au fost la o mănăstire și la un templu budist. De asemenea, au gustat și din produsele locale, în mare parte provenite de la animalul cel mai obișnuit în Tibet - iacul.

Audiența a fost foarte interesată de cele prezentate, s-au adresat numeroase întrebări, iar ceilalți participanți la această excursie au completat informațiile oferite de domnul conferențiar univ. dr. Vasile Zotic, inițiindu-se discuții pe anumite teme legate de peisajul geografic tibetan, de structurile urbane din China, de spiritualitatea tibetană.

Johann Sebastian Bach în interpretări celebre

Miercuri, 7 decembrie 2016, de la ora 18, domnul conferențiar univ. dr. Wilfried Schreiber a susținut o nouă prezentare despre Johann Sebastian Bach în Amfiteatrul de Geografie ”George Vâlsan”. Ca de obicei, prezentarea a fost scurtă, dar la subiect, fiind urmată de muzică, atât pe CD, cât și pe DVD (cu imagini).

J.S. Bach (1685 – 1750) a fost personalitatea impunătoare a barocului.  A compus peste o mie de lucrări, unele mici, de ex. Invențiile, altele de dimensiuni uriașe, cum sunt Patimile după Matei, Patimile după Ioan sau Misa în si minor.

A abordat toate genurile muzicale, cu excepția operei. Muzica pentru pian (pe atunci precursorul pianului, clavecinul) ocupă o parte importantă a creației lui Bach. În afara suitelor, un loc deosebit îl ocupă Variațiunile Goldberg. Pe o temă proprie, aria, Bach dezvoltă 30 de variațiuni, încheind cu repetarea ariei. Denumirea „Goldberg” vine de la Johann Gottlieb Goldberg, un clavecinist, aflat în slujba unui nobil german, prieten cu familia Bach. Pentru acesta Bach a compus variațiunile magnifice.

O asculăm în interpretarea pianistului canadian Glenn Gould (1932-1982). Acesta a posedat o tehnică remarcabilă și a revoluționat modul de interpretare a muzicii pentru pian de Bach. Interpretările sale au rămas neegalate până astăzi.

Concertul instrumental a stat, de asemenea, în atenția lui Bach. A dezvoltat muzica lui Vivaldi, preluând și adaptând unele dintre concertele acestuia. Dintre creațiile bachiene proprii se detașează concertele pentru vioară și orchestră: în la minor, în mi major și vestitul Dublu-concert în re minor.

Ascultăm concertul în mi major, în interpretarea violonistei germane Anne-Sophie Mutter, acompaniată de Filarmonica din Berlin, dirijată de Herbert von Karajan.

Anne Sophie Mutter (născ. 1963) a început să apară în public la vârsta de 5 ani, câștigând mai multe concursuri pentru tineret. La 13 ani este lansată de Herbert von Karajan, ceea ce a însemnat începutul unei carierei internaționale de mare succes.

Muzica religioasă a ocupat un loc central în creația lui Bach. A compus numeroase mise, motete, cantate, coraluri etc. Una dintre cele mai cunoscute lucrări este „Magnificat” pentru soliști vocali, cor și orchestră. Aparține cultului Mariei și a fost compusă pentru o slujbă de Crăciun a anului 1723, fiind definitivată apoi în 1730. Cuprinde 12 părți. Ascultăm o interpretare celebră: Herbert von Karajan, considerat  cel mai mare dirijor a jumătății a doua a secolului XX, conduce orchestra filarmonică din Berlin, corul Rias și un cvartet de soliști vocali.

Wilfried Eckart Schreiber

Călătoria spre Marte. Posibil sau imposibil?

Miercuri, 16 noiembrie 2016, de la ora 18, domnul conferențiar universitar Alexandru Imbroane a susținut o nouă conferință în Amfiteatrul de Geografie ”George Vâlsan”, intitulată ”Călătoria spre Marte. Posibil sau imposibil?”.

În fața unei audiențe extrem de interesate de călătoria spre alte planete, domnul conferențiar a început prin a face o scurtă retrospectivă asupra primelor călătorii în spațiul cosmic, ale cosmonauților sovietici și astronauților americani, și a problemelor întâmpinate de misiunile Apollo pe Lună (în special Apollo 13).

A trecut apoi la enumerarea problemelor, infinit mai multe, pe care le-ar presupune călătoria spre Marte: un buget foarte-foarte ridicat, practic imposibil de obținut în prezent (NASA a beneficiat de ”buget nelimitat” pentru programul Apollo, dar azi nu ar mai fi posibil așa ceva) și o navă de dimensiuni uriașe, care să stocheze combustibilul necesar, precum și alimentele pentru membrii echipajului. O altă chestiune este legată de durata călătoriei, estimată la câteva luni (doar dus!), ceea ce înseamnă o expunere foarte ridicată, practic mortală, la radiațiile solare, indiferent de tipul echipamentului folosit și de protecția pe care o poate asigura fuselajul cu tehnologia existentă în prezent. Un timp prelungit de ședere în spațiu, în stare de plutire, fără atracție gravitațională, ar conduce de asemenea la grave probleme de sănătate și de readaptare la gravitație odată cu aterizarea (amartizarea?) pe Marte și apoi la revenirea pe Pământ.

Desigur, și aterizarea în sine este o problemă. Roboții care au fost trimiși până acum pe Marte au fost parașutați într-o sferă flexibilă, care apoi a ”sărit” câteva săptămâni înainte de a se stabiliza, în condițiile unei gravitații mai scăzute decât pe Pământ. O astfel de soluție nu ar fi posibilă pentru o misiune umană. Se poate ateriza la fel ca pe Lună, cu un modul care să coboare perpendicular pe suprafața planetei, cu șanse reduse de reușită. În fine, presupunând că toate acestea ar fi cumva rezolvate, mai rămâne și chestiunea reîntoarcerii pe Pământ, mai exact a plecării de pe Marte, dificil de soluționat.

În fine, chestiunea fundamentală rămâne următoarea: pentru ce anume ar fi necesară o misiune umană pe Marte? Există ceva acolo care să merite în acest moment un astfel de sacrificiu material și uman? Se află omenirea în vreun pericol iminent astfel încât să se pună la modul serios problema salvării umanității printr-un potențial ”exod” pe Marte? Și în acest caz, suntem suficient de avansați tehnologic și științific pentru a face față unei astfel de provocări?

Domnul conferențiar univ. Alexandru Imbroane crede că nu. În concluzie, în ciuda serialului documentar de mare succes de pe National Geographic, care abordează problema călătoriei umane pe Marte, deocamdată această călătorie nu este realizabilă tehnologic și nici nu are vreo importanță reală dacă oamenii ajung sau nu pe Marte. Explorarea planetei cu ajutorul roboților pare să fie momentan suficientă pentru a satisface exigențele științifice și de cunoaștere ale prezentului, chiar dacă americanii au inclus călătoria spre Marte într-un ambițios program spațial în perspectiva anului 2030...